O echipă de cercetători a descoperit în peștera Scărișoara o tulpină de bacterii veche de aproximativ 5.000 de ani, care s-a dovedit rezistentă la zece antibiotice moderne, potrivit G4media.ro. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista științifică Frontiers in Microbiology.

Descoperire într-una dintre cele mai vechi ghețari subterani

Bacteriile au fost identificate în peștera Scărișoara, unde se află un bloc de gheață subteran vechi de circa 13.000 de ani. Acesta este considerat cel mai mare și cel mai vechi bloc de gheață subteran cunoscut.

Cercetătorii au extras din acest ghețar un carotaj de aproximativ 25 de metri, iar din eșantioanele analizate au izolat o tulpină bacteriană păstrată în gheață timp de aproximativ cinci milenii.

Ce tip de bacterie a fost găsit

Tulpina identificată aparține speciei Psychrobacter și este denumită Psychrobacter SC65A.3. Analizele au arătat că această bacterie este rezistentă la zece antibiotice moderne.

Specialiștii subliniază că astfel de bacterii pot persista mii de ani în medii extreme, cum ar fi:

• straturi vechi de gheață
• permafrost
• fundul mării
• lacuri glaciare

Peșterile cu ghețari, precum Scărișoara, oferă condiții favorabile pentru supraviețuirea acestor microorganisme adaptate la frig.

Ce spun cercetătorii despre rezistența la antibiotice

Oamenii de știință implicați în studiu arată că analiza acestor microbi oferă indicii importante despre modul în care rezistența la antibiotice a apărut și s-a dezvoltat în mod natural, înainte de folosirea medicamentelor moderne.

„Studierea microbilor precum Psychrobacter SC65A.3, prelevați din depozite de gheață vechi de mii de ani din peșteri, relevă modul în care rezistența la antibiotice a evoluat în mod natural în mediu, cu mult înainte de utilizarea antibioticelor moderne”, afirmă cercetătorii.

De ce contează aceste rezultate în contextul actual

Autorii cercetării atrag atenția că aproximativ 20% din suprafața Terrei este acoperită de habitate înghețate, iar o mare parte a biosferei este caracterizată de temperaturi scăzute. În aceste condiții, înțelegerea microbilor adaptați la frig devine tot mai importantă în contextul schimbărilor climatice accelerate.

Studiul publicat în Frontiers in Microbiology sugerează că aceste ecosisteme înghețate pot găzdui bacterii cu mecanisme de rezistență la antibiotice formate cu mult înainte de era medicinei moderne, iar topirea lor graduală poate aduce astfel de microorganisme în contact cu mediul actual.

Relevanța pentru cititorii din Timișoara

Pentru publicul din Timișoara și din vestul țării, descoperirea subliniază încă o dată importanța cercetării mediilor naturale din România, de la peșteri la ecosisteme montane, care pot oferi informații esențiale despre evoluția microorganismelor și despre modul în care acestea interacționează cu schimbările climatice.

Articolul original a fost publicat pe Tion la 21 februarie 2026, fiind semnat de Vlad Popa.