Consiliul Județean Timiș a încheiat anul 2025 cu un buget de funcționare peste prognoze, dar cu un capitol de dezvoltare mult sub plan, reușind să investească mai puțin de jumătate din sumele asumate pentru proiecte și lucrări.

Funcționarea merge, investițiile rămân în urmă

Execuția bugetară pe 2025, care urmează să fie discutată în plenul CJ Timiș, arată o situație confortabilă pe zona de funcționare, dar tensionată la dezvoltare.

La începutul anului trecut, veniturile de funcționare au fost estimate la aproximativ 432 de milioane de lei, apoi ajustate la circa 420 de milioane. La final de an, instituția a încasat în jur de 463 de milioane de lei, adică peste nivelul prognozat inițial, semn că zona de funcționare a fost bine alimentată financiar. (tion.ro)

În paralel, cheltuielile de funcționare au rămas sub plafonul bugetat. Din peste 435 de milioane de lei prevăzuți inițial (rectificați ulterior la aproximativ 423 de milioane), CJ Timiș a cheltuit efectiv în jur de 394 de milioane de lei. O parte importantă din economie provine din reducerea cheltuielilor de personal, inclusiv după reorganizarea aparatului executiv și a unor structuri din zona de asistență socială. (tion.ro)

Pentru instituțiile aflate în subordinea CJ Timiș și finanțate de la bugetul județean – cum sunt muzeele sau instituțiile de spectacole – veniturile și cheltuielile de funcționare au fost relativ apropiate de ceea ce era trecut în buget, cu puține abateri la final de an. (tion.ro)

Transferuri mai mici către dezvoltare decât s-a anunțat

Un element-cheie pentru proiectele de investiții îl reprezintă transferurile din secțiunea de funcționare către cea de dezvoltare. La începutul lui 2025, CJ Timiș estima că va direcționa aproximativ 67 de milioane de lei către investiții, sumă crescută ulterior la peste 90 de milioane. În realitate, banii care au ajuns efectiv în zona de dezvoltare au fost în jur de 30 de milioane de lei, mult sub nivelul anunțat la rectificări. (tion.ro)

Pentru locuitorii din Timișoara și din județ, asta înseamnă mai puțini bani disponibili pentru proiectele mari – fie că vorbim de drumuri județene, modernizări în sănătate, investiții în școli sau proiecte culturale legate și de statutul Timișoarei ca oraș cu ambiții culturale europene.

Secțiunea de dezvoltare: venituri realizate la sub o treime din buget

Dacă pe funcționare lucrurile au stat bine, la dezvoltare raportul între așteptări și realitate este mult mai slab.

Pentru 2025, veniturile de dezvoltare au fost programate inițial la aproape 361 de milioane de lei, apoi urcate la circa 390 de milioane. La final de an, în această secțiune au intrat efectiv în jur de 111 milioane de lei – adică puțin peste 30% din planul inițial și sub 30% din bugetul definitiv. (tion.ro)

Cele mai mari minusuri vin de la:

• subvențiile de la bugetul de stat: din peste 200 de milioane de lei prevăzute prin rectificări, au ajuns efectiv doar aproximativ 72 de milioane;
• sumele estimate a veni de la alte administrații publice: din peste 34 de milioane de lei programate, s-au încasat în jur de 6,5 milioane. (tion.ro)

Situația este dificilă și la fondurile europene și PNRR. Pe o serie de programe, în loc de intrări pozitive, CJ Timiș a înregistrat chiar corecții și ajustări negative, iar în cazul unor finanțări legate de reducerea riscului seismic la blocuri sau de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, sumele bugetate nu s-au concretizat aproape deloc. (tion.ro)

Investiții mult mai mici decât sumele asumate

Consecința directă a acestor venituri mai mici este vizibilă la capitolul cheltuieli de dezvoltare, adică investiții concrete în județ.

Pentru anul 2025, CJ Timiș își propusese inițial investiții de aproximativ 440 de milioane de lei, sumă crescută pe parcurs la aproape 470 de milioane. La final de an, plățile efective pentru investiții au fost de circa 199,5 milioane de lei – adică în jur de 42–45% din ceea ce era trecut în buget, în funcție de varianta de referință (inițială sau definitivă. (tion.ro)

Pe principalele domenii, tăierile de faptă față de plan arată astfel (raportate la prevederile definitive):

• Învățământ: din aproximativ 137,5 milioane de lei bugetați pentru investiții, s-au plătit circa 63 de milioane;
• Sănătate: din aproape 25 de milioane de lei prevăzuți, au fost cheltuiți în jur de 11 milioane;
• Cultură, recreere, religie: din peste 50 de milioane de lei planificați, s-au plătit aproximativ 15 milioane;
• Asistență socială: din 28 de milioane de lei trecuți în buget, au ajuns efectiv în investiții în jur de 12 milioane. (tion.ro)

În plus, pentru proiectele proprii ale CJ Timiș, nu ale instituțiilor subordonate, plățile au fost de circa 26 de milioane de lei, față de aproximativ 56 de milioane prevăzute.

Credite și finanțări externe: peste planul inițial, dar sub ce s-a dorit la final

La capitolul credite interne folosite pentru dezvoltare, județul a reușit să depășească nivelul estimat la început de an (aproximativ 39 de milioane de lei), ajungând la plăți de peste 49 de milioane. Totuși, suma rămâne mult sub plafonul stabilit în bugetul definitiv, de peste 120 de milioane de lei, ceea ce arată că nici această sursă de finanțare nu a fost utilizată până la nivelul maxim planificat. (tion.ro)

Ce înseamnă pentru Timișoara și județ

Pentru timișoreni și pentru locuitorii din restul județului, execuția bugetară pe 2025 transmite un mesaj dublu:

• pe de o parte, CJ Timiș și-a ținut sub control cheltuielile curente și a încasat bine la funcționare;
• pe de altă parte, proiectele de dezvoltare – de la drumuri și infrastructură, la spitale, școli sau obiective culturale – au avansat într-un ritm mai lent decât au indicat bugetele aprobate în cursul anului.

Anul 2026 devine astfel important pentru recuperarea întârzierilor, mai ales în contextul în care Timișoara și județul Timiș contează masiv pe fonduri europene, PNRR și pe o mai bună valorificare a parteneriatelor cu alte instituții publice, pentru a transforma planurile din bugete în investiții vizibile la nivelul orașului și al comunităților din jur.