Mai multe clădiri istorice de cale ferată dintre Lugoj și Timișoara Est riscă să fie demolate în cadrul modernizării liniei Caransebeș – Timișoara – Arad prin PNRR. Un muzeograf din Lugoj cere public păstrarea unei gări și a două stații de apă, în timp ce CFR afirmă că schimbarea proiectului ar periclita finanțarea și siguranța circulației.

Gările istorice vizate de demolare între Lugoj și Timișoara Est

Muzeograful și istoricul de artă Cristian Oliviu Gaidoș, de la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, atrage atenția că mai multe gări și stații de alimentare cu apă – clădiri vechi, considerate parte a patrimoniului industrial al Banatului – urmează să fie demolate odată cu reabilitarea căii ferate Caransebeș – Timișoara – Arad.

El menționează șase imobile și susține că cel puțin trei ar trebui păstrate.

Potrivit apelului său public, pe tronsonul Lugoj – Timișoara Est sunt programate pentru demolare patru gări solide, ridicate din cărămidă în anii 1875–1876:

• Gara Remetea Mare
• Gara Recaș
• Gara Topolovățu Mare
• Gara Belinț

Pe lângă acestea, sunt vizate și două stații istorice de alimentare cu apă, construite pentru alimentarea vechilor locomotive cu aburi:

• stația de apă din Topolovățu Mare
• stația de apă din Lugoj

Cristian Oliviu Gaidoș solicită în mod explicit salvarea de la demolare a Gării Belinț, pe care o descrie ca fiind cea mai bine păstrată dintre clădirile vizate, cu elemente originale precum:

• volumul corpului central
• organizarea interioară
• sala de așteptare
• o parte din ancadramentele originale ale ușilor

Totodată, el cere protejarea stațiilor istorice de apă din Topolovățu Mare și Lugoj.

Critici privind arhitectura noilor clădiri de gară

În mesajul său, muzeograful critică soluțiile arhitecturale propuse pentru noile clădiri de gară. El descrie noile construcții ca având volume foarte simple, asemănate cu niște „cutii de chibrituri”, realizate din tablă, panouri sandwich și tâmplărie din PVC sau aluminiu.

Aceste gări noi sunt prezentate ca fiind funcționale, dar cu un impact vizual puternic asupra peisajului rural. Gaidoș consideră că ele:

• nu țin cont de contextul istoric
• nu redau identitatea culturală a Banatului
• fragmentează cadrul tradițional
• înlocuiesc vechile repere istorice austro-ungare cu o arhitectură generică

Muzeograful afirmă și că argumentele invocate de CFR – legate de siguranță și costurile mari ale reabilitării – nu ar justifica demolarea clădirilor existente, întrucât noile amplasamente propuse nu ar coincide cu poziția actualelor construcții vizate.

Poziția CFR Timișoara: „Siguranța și termenele PNRR au prioritate”

Reprezentanții Sucursalei Regionale Timișoara a CFR Infrastructură arată că, pe secțiunea Lugoj – Timișoara Est, modernizarea infrastructurii feroviare este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și presupune lucrări complexe.

Potrivit acestora, obiectivele principale ale proiectului sunt:

• creșterea siguranței circulației
• creșterea vitezei de operare
• îmbunătățirea confortului pentru călători
• alinierea la standardele europene actuale

În cadrul acestor lucrări este prevăzută construirea unor clădiri noi de gară, care să înlocuiască imobilele actuale aflate în stare avansată de degradare. CFR susține că, în acest moment, o schimbare a proiectului ar conduce la întârzieri ce ar putea pune în pericol finanțarea prin PNRR.

Oficialii CFR Infrastructură Timișoara explică faptul că deciziile privind demolarea unor clădiri se bazează pe criterii tehnice:

• imobilele au o vechime de peste 120 de ani
• durata de viață a acestor construcții este considerată depășită
• ele nu ar mai asigura nivelul de siguranță necesar exploatării

În urma expertizelor de specialitate s-a stabilit demolarea clădirilor de călători din:

• Belinț
• Remetea Mare
• Topolovăț
• Recaș

În locul lor, CFR precizează că vor fi ridicate clădiri noi, moderne, conforme cu standardele europene.

Reprezentanții companiei mai afirmă că o reanalizare a acestor decizii ar conduce la:

• nerespectarea termenelor asumate prin PNRR
• compromiterea performanței proiectului
• afectarea mobilității la nivelul întregii regiuni

Aceștia subliniază că siguranța traficului și a călătoriilor trebuie să fie prioritară și să fie adaptată cerințelor actuale, într-un sistem digitalizat și „smart”, care să permită un trafic feroviar modern.

Stadiul lucrărilor pe tronsonul Lugoj – Timișoara Est

Segmentul Lugoj – Timișoara Est reprezintă lotul 2 al proiectului de reabilitare a liniei Caransebeș – Timișoara – Arad. Acesta este prezentat drept cel mai avansat dintre cele patru loturi și, potrivit informațiilor publicate anterior, este probabil singurul care va mai beneficia efectiv de finanțarea prin PNRR.

Recent, CFR Infrastructură Timișoara a anunțat noi etape finalizate ale șantierului de pe acest segment. La data de 12 februarie au fost puse în exploatare mai multe obiective din zona Topolovăț, printre care:

• o porțiune de linie proiectată (Firul II) între km 537+725 și km 538+330, în zona Semnal X Topolovăț
• peroanele aferente liniilor III și 4 din Stația Topolovăț
• liniile III și 4 din stație, inclusiv schimbătoarele de cale nr. 3, 5, 11, 12, 8 și 2
• încă o porțiune de linie proiectată (Firul II) între km 541+194 (zona Semnal Y Topolovăț) și km 545+745
• racordări provizorii între linia existentă și linia proiectată în zonele km 537+508 – 537+725 și km 545+745 – 545+870

Tot pe acest lot, CFR a precizat că, din cauza:

• stării degradate a unor clădiri de călători
• modificării configurației stației
• trecerii la peroane mai înalte

se vor demola clădirile de călători din:

• Topolovăț
• Belinț
• Recaș
• Remetea Mare

Acestea urmează să fie înlocuite cu construcții moderne, eficiente și adaptate fluxului actual de pasageri.

Progresul pe toate loturile liniei Caransebeș – Timișoara – Arad

Conform datelor publicate pe site-ul Ministerului, pentru lotul 2 Lugoj – Timișoara Est, cu o lungime de 53,91 km, progresul fizic al lucrărilor este de 60,11%.

Pentru celelalte trei loturi ale proiectului, situația raportată este următoarea:

• Lotul 1 Caransebeș – Lugoj (39,56 km): progres fizic de 7,36%
• Lotul 3 Timișoara Est – Ronaț Triaj (13,86 km): progres fizic de 18,42%
• Lotul 4 Ronaț Triaj – Arad (54,86 km): progres fizic de 27,3%

Aceste date au fost actualizate ultima dată la 13 februarie.

Valoarea totală a proiectului „Modernizarea liniei feroviare Caransebeş – Timişoara – Arad”, conform contractului de finanțare semnat de CFR, este de 8,7 miliarde de lei. Din această sumă, 5,7 miliarde de lei provin de la Uniunea Europeană, prin PNRR. Termenul maxim de implementare este 31 decembrie 2026.

Timișoara – Caransebeș, o legătură feroviară veche de 150 de ani

În apelul adresat public, Cristian Oliviu Gaidoș include și câteva repere istorice despre linia ferată care leagă Timișoara de Caransebeș.

El arată că linia Timișoara – Orșova a fost construită între anii 1875 și 1878 de Societatea privilegiată austriacă de căi ferate (StEG), sub coordonarea directorului August W. de Serres, fiind una dintre cele mai importante investiții feroviare din Banat.

Secțiunea Timișoara – Lugoj – Caransebeș, în lungime de 100 km, a fost inaugurată la 22 octombrie 1876, la doar zece luni de la începerea lucrărilor. Traseul inițial cuprindea:

• 10 gări
• 52 de cantoane
• două poduri majore, peste râurile Bega și Timiș

După electrificarea liniei, în 1974, o parte dintre clădirile istorice au fost modificate sau reconstruite. Unele au dispărut complet, inclusiv gara din Lugoj, despre care muzeograful amintește că a fost demolată recent.

În acest context, Gaidoș consideră că puținele obiective rămase până în prezent sunt mărturii importante ale unei etape decisive în dezvoltarea industrială a Banatului.

Propunerea muzeografului: preluare locală și valorizare ca patrimoniu industrial

Cristian Oliviu Gaidoș sugerează că imobilele vizate de demolare ar putea fi trecute în administrarea autorităților locale și puse în valoare ca obiective de patrimoniu industrial.

El transmite că, prin protejarea acestor clădiri, se poate demonstra că modernizarea nu trebuie să însemne ștergerea trecutului, ci integrarea lui într-un viitor construit pe respectul față de memorie și identitatea locală.